Descriere Suferintele batranului Wernher - Gheorghe Sasarman

Manuscris anonim tradus, rafistolat si comentat de Gheorghe Sasarman.

** Prefata de Gheorghe Sasarman.**

** Pe coperta: Koren Shadmi, The Forgotten, 2019**

O dilema fara scapare: sau ma impac cu gandul insuportabil ca voi muri, ceea ce mi-e clar ca nu pot, sau tanjesc dupa vesnicie, ceea ce, daca ar fi cu putinta, ar fi o osanda inca si mai apriga decat moartea! Sau si una, si alta. Asa imi trebuie, daca imi pun mintea cu enigme la care nici cei mai mari ganditori ai omenirii n-au gasit dezlegare mai buna decat mitul izgonirii din Paradis. O concluzie cu care Wernher s-ar fi putut declara multumit; ceea ce nu-l impiedica totusi sa revina, iar si iar, mereu la aceeasi tema... (Fragment din Suferintele batranului Wernher)

Eroul romanului de fata este un cetatean, la varsta senectutii, al noii Germanii perfecte, de dupa „reunificare”, contemporan cu noi si cu o sumedenie de revolutii multiculturale care zdruncina planeta, foarte vioi la minte, dar mai domolit la trup, confruntat cu dilema ramanerii pe linia de plutire intr-o lume a valorilor sarite de pe fix, relativizate pana la caricaturizare. Fost cavaler al stiintelor exacte, el experimenteaza acum raspunderea de a deveni pacientul perfect al varstei lui, intrucat nutreste o „stima evlavioasa” fata de medici si „un veritabil cult pentru medicamente”, noua lui mitologie de proximitate fiind alcatuita atat din termeni care altora le starnesc o stare terifianta (glaucom, cataracta, endoscopie, colonoscopie etc.), cat si din pedanterii igienice profund documentate pe Internet, cum e aceea a calcularii pH-ului epidermei inainte de a cu­para sapun. Neocolind niciun deliciu, ideologic sau tehnologic, al lumii in care ne este dat sa traim (smartphone-uri_, cookies, cancel culture, genderizare_), Wernher sufera nu pe seama inimii, asa cum o facea eroul suicidar al lui Goethe, ci din cauza Zeitgeist-ului preponderent absurd, incomprehensibil, al perioadei socioculturale si politice in care ii este dat sa apuna, numai c-o face cu un inconfundabil simt al umorului si cu o multime de complicitati mucalite, zambitoare, „manuscrisul gasit” al romanului invitandu-l pe cititor sa exorcizeze prin ras o tema, de altminteri, patetica: si anume cum e sa afli ca ai devenit batran (STEFAN BORBÉLY)

Am rupt deci banda care fereca plicul si am scos din el un teanc voluminos de coli imprimate si numerotate, prinse intr-un dosar. Pe dosar statea scris in chip de titlu: Die Leiden des alten Wernher („Suferintele batranului Wernher”). Numele autorului lipsea insa si nu figura nici in paginile de text din dosar, pe care am si inceput sa le rasfoiesc, curios si tot mai intrigat. Mi-am dat repede seama ca era vorba de manuscrisul unui volum de proza (poate un roman?) redactat in limba germana, alcatuit (dupa cum veti vedea) din 16 episoade (sau capitole?); m-am apucat, asadar, sa-l citesc cu atentie.

Batranul Wernher ajunsese sa-mi stea la suflet, el cu suferintele lui, si nu mi-l mai puteam scoate din cap, nu-l puteam lasa de izbeliste. Si, in cele din urma, mi-am luat inima in dinti si mi-am zis: ce-ar fi sa traduc volumul, ca sa-l ofer unor editori din Romania, unde am mai publicat si eu cate ceva! (GHEORGHE SASARMAN)

CORNEL UDREA s‑a nascut la 27 martie 1947 in orasul Gheorgheni, jud. Harghita. Absolvent al Liceului Mihai Eminescu din Cluj, promotia 1964. Absolvent al Facultatii de Filologie din Cluj, promotia 1969. Scriitor, ziarist. A lucrat 42 de ani, pana in 2012, in Societatea Romana de Radiodifuziune, Studioul de Radio Cluj. Membru al Uniunii Scriitorilor din Romania, membru de onoare al Ligii Scriitorilor Romani, membru de onoare al Uniunii Ziaristilor din Romania, Senior al Cetatii Cluj (2017). Autor a peste 137 de carti (poezie, proza, teatru, monografii, antologii, eseu; in mai multe editii) si casete audio, CD‑uri. Realizator, in premiera mondiala editoriala, a doua volume de proza umoristica in Braille (pentru nevazatori). Cel mai mare tiraj de carte umoristica, inainte si dupa revolutie, Obiceiuri de nunta la cangurii schiopi, aparuta in 145.000 exemplare, 15 editii. Autorul cu cea mai jucata piesa de dupa revolutie, Romanie, draga Elvetia mea, la Teatrul National din Targu Mures, unde s‑a jucat de 103 de ori si a fost reluata de alte 15 teatre profesioniste si de amatori. Autor a 21 spectacole de teatru radiofonic national si regional. Realizator a 20 de spectacole de teatru de revista la Ploiesti, Deva, Cluj, Baia Mare etc. Castigator a 27 de premii la Festivalul Teatrelor de Revista de la Constanta. Castigator a 4 premii literare ale Uniunii Scriitorilor, pentru proza si teatru, a Premiului National „I.L. Caragiale” pentru teatru (2003), a Premiului National de Dramaturgie „Elvira Godeanu” (2006), Premiul National al Fundatiei „Romania Mare” (2007), Premiul „Pavel Dan” al Fundatiei Culturale „Carpatica” (2007), Ordinul aniversar Clasa 1 aur, Ordinul Ziaristilor, UZP (2008), Marele premiu al Academiei libere „Pastorel” (2008), Profesionist de exceptie SRR (1996‑2000), Diploma de Membru de Onoare al UER (2012), Presedinte de Onoare al Caravanei „Gaudeamus” (2005 si 2012), Diploma de Excelenta, Primaria si Consiliul Local Cluj‑Napoca (2012), Premiul „Mihai Eminescu” pentru Opera Omnia, ICR, Chisinau (2015), Ordinul Virtutea Literara, Liga Scriitorilor din Romania (2015), Diploma de Excelenta, USEM, Chisinau (2016) etc. Tradus in limbile germana, engleza, spaniola, franceza, maghiara, suedeza, daneza, sarba, bulgara. Autor a 64 de premiere teatrale. Autor a primei piese romanesti sociale antidrog, Colivia cu iluzii. Piesele sale s‑au jucat si in Suedia, Danemarca, Franta, Bulgaria. Cetatean de onoare a 4 localitati din Romania.

Specificații Suferintele batranului Wernher - Gheorghe Sasarman